Semne de carte și biblioteci
Erich Maria Remarque (pseudonimul literar al lui Erich Paul Remark) s-a
născut la 22 iunie 1898 în Osnabruck, Germania și este unul dintre cei mai
cunoscuți și populari autori de literatură germană din secolul al XX-lea. Multe
din operele sale au fost ecranizate de-a lungul timpului.
Erich Paul Remark s-a născut la 22 iunie 1898, în
maternitatea din Osnabrück (Germania) ca fiu al lui Peter Franz Remark și al
Annei Maria Remark, născută Stallknecht. A învățat la școala populară din
Osnabrück (între anii 1904 - 1912), apoi la Seminarul Pedagogic Catolic, până
în anul 1915, când, din cauza
războiului, a fost nevoit să-și întrerupă studiile, pe care le-a reluat în
ianuarie 1919 și le-a finalizat în iunie același an.
La 21 noiembrie
1916 a fost recrutat în batalionul de rezervă al Regimentului de
infanterie 78 și trimis pe Frontul de Vest. La 31 iulie 1917 este rănit - la
piciorul stâng, la brațul drept și la gât - de schijele unei grenade și, apoi,
internat la spitalul militar din Duisburg, unde rămâne până în 31 octombrie
1918. La 5 ianuarie 1919 părăsește armata, renunță la medalii și decorații
(primise, în circumstanțe neclare, Crucea de Fier "clasa întâi").
Din 1 august 1919 până la 20 noiembrie 1920, cu mici
întreruperi, a funcționat ca profesor în mai multe școli catolice, apoi,
exercită câteva profesii temporare: ziarist, contabil, comis voiajor, angajat
la pompe funebre și organist. Din martie 1921 se dedică, în principal,
scrisului (critică, publicistică, proză, scenariu). La 1 februarie 1927 se
retrage împreună cu soția sa, Ilse Jutta, din biserica catolică. Este preocupat
de literatură și filosofie, fiind atras de concepțiile lui Nietzsche. În 1920
publică primul său roman, Cuibul
visurilor (Die Traumbude).
Vor urma alte numeroase scrieri cu temă pacifistă. Cel mai mare succes al lui
E. M. Remarque va fi romanul Pe
Frontul de Vest nimic nou, ce descrie ororile Primului Război Mondial.
Romanul, publicat în 1929, va fi vândut în 15 milioane de exemplare și tradus,
de-a lungul timpului, în 42 de limbi.
Filosofia pacifistă a lui Remarque îi irită pe
conservatorii și pe naziștii din Germania. În 1932 scriitorul emigrează în
Elveția, stabilindu-se la Ascona. În 1933, anul venirii la putere a naziștilor,
aceștia îi ard cărțile în mod public. Scriitorul continuă să publice, iar în
1939 emigrează în SUA. În anul 1948 E. M. Remarque se întoarce în Europa,
stabilindu-se din nou în Elveția, iar în 1952 apare romanul Scânteia vieții a cărui acțiune se petrece într-un
lagăr de concentrare (sora scriitorului fusese închisă și ucisă de naziști
într-un asemenea lagăr). Romanul său Soroc
de viață, soroc de moarte (1954)
a fost cenzurat de editura germană care l-a publicat, eliminând scenele despre
atrocitățile comise de naziști în țările ocupate, în timpul celei de-a doua
conflagrații mondiale. Remarque a continuat să publice până în 1962. În ultima
parte a vieții, a călătorit mult în Franța, Italia, SUA. În perioada 1958 - 1970 a fost căsătorit cu Paulette Goddard. A murit în 1970 în
orașul Locarno din Elveția.
P.S.
Din colecția bibliotecii: Триумфальная аркаю Жизнь взаймы (Кишинев, 1987); Три товарища (Москва, 1989); Nimic nou pe frontul de
vest. Cuibul viselor (București, 2010); Trei camarazi (București, 2010).
Republica
Democtatică Congo - Ziua Independenței.
