„Miracolul Parisului” Anna Brâncoveanu de Noailles

Semne de carte și biblioteci

Ana Brâncoveanu s-a născut în familia boierească Brâncoveanu, dintr-o mamă de origine greacă si bulgară, Raluca Musuruș, căsătorită cu Grigore Brâncoveanu. Mama ei era fiica lui Musuruș-pașa, ambasador al Turciei la Londra în anii 1850 și a Anei Vogoride. Raluca Musuruș a fost o cunoscută muziciană, idolul compozitorului polonez Paderewski. Ana Brâncoveanu s-a căsătorit cu Mathieu de Noailles, în anul 1897. După circa un secol, Anna de Noailles este mai celebră pentru rolul ei de femeie de societate și aristocrată, de prietenă a unor literați celebri, decât pentru poemele sale de influență parnasiană. Debutul său poetic s-a produs în 1899, iar la scurt timp a publicat un volum antologic, în 1901, „Le Cœur innombrable” care a avut un succes remarcabil. A fost aleasă imediat membră a prestigioasei Académie Royale Belge de Langue et de Littérature Françaises și apoi a exclusivistei Academii Franceze, care i-a acordat marele premiu pentru literatură. A fost prima femeie comandor al Legiunii de Onoare. Noailles era vara prinților Bibesco și se înrudea cu toți aristocrații care au avut reședința la Paris. A fost admirată de Jean Cocteau și i-a fost prezentată lui Pierre Loti, un alt mare scriitor francez și prieten personal al reginei Maria al României.

Salonul Anei de Noailles, de pe Avenue Hoche a atras ca un magnet pe unii din cei mai mari scriitori francezi Parisului secolului XX: Pierre Loti, Francis Jammes, André Gide, Frederic Mistral, Colette, Paul Valéry, Jean Cocteau, François Mauriac, frații Daudet, Robert de Montesquiou, Paul Hervieu, Paul Claudel, Max Jacob.

După Primul Război Mondial societatea și gusturile literare se modifică și Anna de Noailles se trezește că scena literară este ocupată de Dadaism și Tristan Tzara și de avangarda suprarealistă a lui André Breton. Ea nu are însă organul necesar ca să-i înțeleagă.

Deși era prietena personală a lui Colette, Anna de Noailles rămîne o reprezentantă a ceea ce criticii francezi numesc la Belle Époque literară. Opera ei a fost comparată cu cea a unor Swinburne și d’Annunzio, iar textele ei au fost considerate ca fiind „Dionysiac-ecstatice, senzuale, erotice, jucăușe, cîteodată violente și mereu marcate de un tragic curent subteran”. Se spune că Joseph Reinach i-ar fi spus:

Madam', în Franța sunt numai trei miracole – Jeanne d’Arc, râul Marne și dumneavostră.

Nicolae Iorga o considera „cel mai mare poet francez, care era dinspre partea tatălui o Româncă” și vorbea de faptul că și-a câștigat „un loc unic”, în „literatura franceză, în a lumii întregi. Anna de Noailles a fost modelul personajului Marcel Proust al contesei Gaspard de Reveillon din romanul „Jean Santeuil”, și s-a considerat pe sine însăși cea mai mare poetă franceză și regină literară neîncoronată a Franței.

La slujba sa de înmormântare ținută la Biserica ortodoxă din Paris au participat cei mai importanți politicieni și literați ai epocii sale. „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” a lui G. Călinescu o descrie doar ca fiind „lipsită de loialitate față de rădăcinile sale românești”. Pe măsură ce poeta Ana de Noailles revine în atenția culturii franceze ea va fi probabil redescoperită și în țara natală. În porțiunea de nord-est a cimitirului Père-Lachaise din Paris se găsește cavoul familiei Bibescu (no. 6), în care sunt înmormântate Anna de Noailles și Martha Bibescu.

P. S. Cartea din colecție: „Umbra zilelor” (Cluj-Napoca, 1982).

Cultura în lume

30 aprilie

1803: SUA cumpară de la Franța teritoriul Louisiana în schimbul sumei de 80 milioane franci–aur.

1844: Alexandru Ioan Cuza s–a căsătorit cu Elena Rosetti–Solescu, fiica cea mare a postelnicului Iordache Rosetti și a Catincăi Rosetti, născută Sturdza. Cu acest prilej, Cuza a refuzat să primească țiganii robi trecuți în lista dotală a soției, fiind astfel primii care au acceptat hotărârea Adunării Obștești din 31 ianuarie 1844, de dezrobire a țiganilor.

1897: Mihail Sadoveanu a debutat în ziarul umoristic „Dracul" din București. Sub pseudonimul Mihai din Pașcani, viitorul romancier publica schița umoristică de 40 de rânduri sub titlul "Domnișoara Mxxxx Falticeni".

1902: A avut loc, la Paris, premiera operei Pelléas et Mélisande de Claude Debussy.

1937: În Filipine a avut loc un plebiscit referitor la dreptul femeilor de a vota. Au putut participa doar bărbații care, în majoritate (peste 90%), au fost de acord ca femeile să se bucure de acest drept.

1939: Franklin Delano Roosevelt este primul Președinte american care a apărut pe postul de televiziune.

1945: Adolf Hitler și Eva Braun se sinucid la Führerbunker după ce au fost căsătoriți o zi. În aceeași zi, Armata Roșie arborează drapelului sovietic pe clădirea Reichstagului din Berlin.

1988: La Dublin, Irlanda, Céline Dion câștigă a 33-a ediție a Eurovisionului pentru Elveția cu piesa „Ne partez pas sans moi".

1993: Jucătoarea iugoslavă de tenis de câmp, Monica Seles, nr.1 mondial, este grav rănită de un fervent suporter al lui Steffi Graf.

1991: Un ciclon care a lovit Bangladesh-ul a dus la uciderea a 138.000 de oameni.

2001: Dennis Tito, primul turist spațial decolează pe o navetă rusească cu destinația Stația Spațială Internațională.

O poveste ardentă la „Ora poveștilor”

În ziua de miercuri, copiii s-au prezentat la „Ora poveștilor”. Moderatoarele Ana Ostașevschi și Tatiana Revenco au împărțit copiilor câte o cutiuță de...chibrituri, în care ei au depistat cîte un bilețel cu proverbe, iar pe verso imaginea unei fetițe. Copiii au recunoscut eroina din povestea „Fetița cu chibrituri”.  După vizionarea ecranizării povestei, participanții au confecționat căsuțe din chibrite și au caracterizat eroii lui Andersen.  

Conferință internațională despre filosoful Confucius la Biblioteca „Ovidius”

La Biblioteca Ovidius a avut loc conferința internațională „Gîndirea în învățătura lui Confucius” cu participarea lui Ma Xiangming, profesor la Institutul Confucius din cadrul ULIM și a elevilor de la Colegiul de Construcții. Dnul Xiangming a prezentat o prelegere despre viața și învățăturile lui Confucius. După care au urmat elevii de la Colegiul de Construcții: Daniela Morari despre Arta chineză; Ion Herghelegiu despre Confucianism; Octavian Lisnic și Alexei Vrâncean - Biografia lui Confucius; Tudor Movileanu și Serafim Popovici - Analete de Confucius; Ion Vicolaș despre Confucius și Kant sau etica datoriei; Alexei Romali despre cele 5 principii confucițiene;  Mihai Bursuc, din înțelepciunea lui Confucius; Veronica Sanduleac și Catarina Modârcă au realizat desene chinezești. Profesoara de filosofie, Iulia Ingliș, a fost cea care a îndrumat acești elevi în selectarea temelor. Aportul doamnei Ingliș a fost unul major în organizarea conferinței, fiind și moeratoarea acestui eveniment.

Colaboratoarele de la DIB ULIM Cătălina Gârlea și Ana Cojocaru au vorbit despre Unitatea de structură funcțională în cadrul Departamentului Informațional Biblioteconomic (ULIM). Iar colega noastră, Natalia Ghimpu,  a prezentat Cugetări confucițiene.

La încheiere, dna Liuba Ciobanu, directorul Bibliotecii „Ovidius” a mulțumit participanților și a înmânat celor care au avut comunicări Certificate de participare și câte un set promoțional al Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” și al Filialei „Ovidius”.

Poetul din celulă

Semne de carte și biblioteci

Radu Demetrescu-Gyr s-a nascut în anul 1905 la Câmpulung-Muscel. Licentiat în Litere, a debutat în anul 1924 odată cu aparitia volumului Liniști de schituri, volum care s-a bucurat de o mare apreciere, atât în rândul publicului cât si al criticii românești. Colaborator statornic în perioada după debut la revista Universul literar și apoi la alte reviste literare de formație naționalistă (Gândirea, Gând Românesc, Sfarmă-Piatră, Decembrie, Vremea, Revista Mea, Revista Dobrogeană și altele, precum și la ziarele: Cuvântul, Buna Vestire, Cuvântul Studentesc etc.), Radu Gyr a publicat numeroase articole, studii literare si poezii.  Membru de seamă al Mișcării Legionare, Comandant Legionar si șef al regiunii Oltenia. Conferentiar la Facultatea de Litere si Filosofie din București. Este autorul versurilor cântecelor Sfânta Tinerețe Legionară, Imnul Mota-Marin, Imnul Muncitorilor.  Laureat al mai multor premii ale Societații Scriitorilor Români si ale Academiei Române. În 1940, pe timpul guvernării legionare a fost director general al teatrelor. În aceasta calitate ia initiativa înfiintării Teatrului Evreiesc. 

Dupa detenția de sub regimul lui Carol al II-lea este închis și de Antonescu, apoi este eliberat si trimis spre „reabilitare“ în batalioanele de la Sărata. În 1945, regimul comunist îl încadrează în „lotul ziariștilor“ si îl condamnă la 12 ani. Revine acasă în 1956, dar după doi ani este din nou arestat și condamnat la moarte pentru poezia Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane! Sub regimul comunist a executat aproape 16 ani de detenție. A suferit chinuri inimaginabile în închisoarea Aiud, cu un regim de celulă aspră. Bolnav grav, cu un prolaps rectal gangrenat, cu hepatită, infiltrat pulmonar TBC, hemofilic, i s-a refuzat orice ajutor medical. Cărturarul Radu Gyr a lasat în urmă o operă poetică de valoare unică, la care se alătură o mulțime de studii și eseuri critice, răspândite în periodicele românești de-a lungul anilor și care, desigur, vor fi publicate într-un viitor volum antologic. A trecut în vesnicie în anul 1975. 

P.S. Din colecția bibliotecii: Calendarul meu (Constanța, 1996); Voinicul Argeș și balaurul cu șapte capete (Constanța, 1997); Zâna Munților (Constanța, 1997); Capra cu trei iezi (Constanța, 1997); Fata Babei și Fata Moșneagului (Constanța, 1997); Punguța cu doi bani (Constanța, 1997); Baba Cloanța Cotoroanța (Constanța, 1997); Sandu, Sanda și Lăbuș (Constanța, 1998); Bimbirică automobilist (Constanța, 1998); Muțunache răzbună pe urs (Constanța, 1998); Bimbirică în lună (Constanța, 1998); Bibliotecă Aviator (Constanța, 1998); Crucea din stepă (Constanța, 1998); Era o casă albă (Constanța, 2000); Balade (București, 2006). 

Baladă 

Rămas bun, de-acum, frățân de cruce.

Vei porni spre țara ta de lut.

Eu prin săbiile zării mă voi duce,

Vânturi mari să-mi iasă la răscruce,

să-mi dea apa lor amară de băut.

Dacă într-o zi o să se vadă

vultur de argint pe cer lucind,

scoate-ți straiul tău de nun din ladă,

pune-ți zările la coapsă ca o spadă

și să vii la nunta-mi de zăpadă,

în dumineca mea albă de argint.

Pajuri negre însă de-or să sboare, 

să-nțelegi că ochii mi-au furat

să mi-i ducă-n stele rotitoare,

și ca fruntea mea, rapită-n ghiare,

peste vârfuri de paduri tot mai răsare,

ca un ciob de lună-nsângerat.

Pasărea albastră a poetului Gheorghe Tomozei

Semne de carte și biblioteci

Gheorghe Tomozei s-a născut la 29 aprilie 1936 în București, d. 31 martie 1997, București) a fost un poet și un eseist român. A fost fiul Franței Stăncescu din satul Pucheni, județul Dâmbovița. A urmat liceul „Nicolae Bălcescu” din Târgoviște și apoi a urmat cursurile Școlii de literatură „Mihai Eminescu”, avându-i colegi pe Fănuș Neagu, Nicolae Labiș. A debutat literar în anul 1953 în revista Tânărul scriitor cu poezie, iar în anul 1957 debutează cu volumul Pasărea albastră. A fost redactor la revistele Cinema, Tânărul scriitor, Argeș și la Almanahul Scriitorilor, editat de Asociația Scriitorilor din București. A fost marcat toată viața de mari prietenii literare, cea pentru Nicolae Labiș și cea pentru Nichita Stănescu. În memoria acestora a publicat volume de amintiri și albume memoriale, precum Urmele poetului Labiș în 1985. S-a stins din viață la 31 martie 1997, în urma unui atac cerebral, în apartamentul său din București. A avut împreună cu scriitoarea Cleopatra Lorințiu un fiu, Maximilian Tomozei, în prezent fotograf la Paris. A fost o perioadă la conducerea revistei Argeș, din Pitești, subintitulată „revistă politică, socială, culturală”, perioadă în care revista a publicat suplimentul Biblioteca Argeș în care au publicat plachete de poezie o seamă de poeți. 
P. S. Din colecția noastră: Plantația de fluturi (București, 1988); Miradoniz (Chișinău, 1989); Altair, poezii. Miradoniz (Chișinău, 1997); Altair (Chișinău, 2003).

Cultura în lume

29 aprilie

1429: Ioana d'Arc ajunge pentru a ajuta la Asediul Orléans-ului.

1835: În timpul muncilor agricole, pe un teren aflat la 1 km nord de Schifferstadt, în sud-vestul Germaniei, se descoperă un obiect conic, așa-numită "pălărie de aur din Schifferstadt" (primul dintre cele patru asemenea obiecte care vor ieși la lumină în timp: conul de aur din Avanton, vestul Franței, conul de aur din Ezelsdorf-Buch, lângă Nurnberg, pălăria de aur din Berlin).

1868: S-a înființat Filarmonica Română, care poartă numele lui George Enescu.

1882: "Elektromote" – precursorul troleibuzului – este testat de Ernst Werner von Siemens la Berlin.

2011: Căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge, cu Kate Middleton.

Ieșirea din timp a lui Ioan Mânăscurtă

Semne de carte și biblioteci

Ioan Mânăscurtă s-a născut la 28 aprilie 1953 în satul Popeștii de Sus, raionul Drochia. Între anii 1970-1975, își face studiile la Facultatea dc Ziaristică a Universităţii de Stat a Moldovei. După absolvire se angajează redactor la Tinerimea Moldovei, Femeia Moldovei, Editura Literatura artistică. Apoi, îndeplinește funcția de redactor-şef la Colegiul de traduceri, iar din 1992 este director al Editurii Uniunii Scriitorilor dir Moldova. Publică volume: Noi cugândurile noastre (1979); Bărbaţii Universului (1980) Artefact (1989); Mâine, când ne vom întâlni pe pământ (1989); Tăierea capulu (1995). Mânăscurtă este un publicist şi prozator sobru, parcimonios şi ceremonios, afişând inteligenţa ca pe ceva suficient actului creativ. Tabletist, creionist uşor-fantezist, cultivă un gen de „respirări" nichitastănesciene, de fulguraţii reflexive surprinse în fraze graţioase. Grația stilistică se păstrează în romanul copilăriei sale Artefact şi în proza de anticipate în care Cosmosul apare: „o bulboană", ca o beţie, ca „o mlaştină" care-i înghite pe cei patru lupi astrali, mereu în luptă cu dragonii universului: Leo, Theo, Geo şi naraton: Locurile comune ale literaturii Science fiction nu lipsesc (maşina vremi dragonii cosmici, insula zânelor etc.), proiecţiile fantastice fiind timide realiste în fond.

P.S. de pe rafturile bibliotecii noastre: Marea vânătoare (Chișinău, 2005); Înnodarea lui ceva cu alteceva (Chișinău, 2006);Ieșirea din timp (Chișinău, 2014).

Cultura în lume

28 aprilie

1502: Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare – „Die Kronicke des Stephan Voyvoda" – denumită și „Cronica moldo–germană" sau „Cronica lui Ștefan cel Mare".

1908: A fost înființată Societatea Scriitorilor Români, al cărei prim președinte a fost ales Cincinat Pavelescu.

1945: Benito Mussolini și amanta sa, Clara Petacci, sunt capturați și executați de membrii mișcării de rezistență italiene în timp ce încercau să părăsească Italia.

1997: Semnarea protocolului de înfrățire a orașelor Suceava și Chișinău.

2001: Milionarul american Dennis Tito a devenit primul om care a plecat în spațiu ca turist.

2001: S–a lansat Teatrul Național pentru Copii, proiect acceptat și coprodus de Teatrul Național I. L. Caragiale, director general Dinu Săraru, la inițiativa Fundației "Abracadabra" condusă de actorul Marian Râlea.

Cultura în lume

27 aprilie

    1667: Poetul John Milton, sărac și orb, este nevoit să vândă drepturile de autor pentru poemul Paradisul pierdut. Suma primită: 10£.
1865: În SUA, nava cu aburi Sultana, purtând 2.300 de pasageri a explodat și s-a scufundat în Mississippi omorând 1.700 de oameni.
1931: George Enescu a terminat orchestrația operei „Oedip”, creație pe care a dedicat–o Mariei Rosetti–Tescanu.
1945: Al Doilea Război Mondial: Benito Mussolini este arestat de partizanii italieni la Dongo, în timp ce încerca să scape deghizat ca un soldat german.
2002: Echipa masculină de seniori a României a devenit campioană europeană la gimnastică, cu ocazia desfășurării celui de–al 25–lea Campionat European.
2002: Filosoful Andrei Pleșu, fondator și rector al Institutului de studii avansate New Europe College din București, a primit premiul „Joseph–Bech" pe anul 2001.
2005: Cel mai mare avion construit vreodată, Airbus A380, a efectuat primul său zbor de pe aeroportul din Toulouse, Franța.

Arhitectul unei biblioteci universale

Semne de carte și biblioteci

Ion Heliade-Rădulescu se naște în prima săptămână 1802 la Târgoviște și a fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cel mai important ctitor din cultură română prepașoptistă.

Se naște la Târgoviște, fiul lui Ilie Rădulescu și al Eufrosinei Danielopol, de origine macedoneană. Ajuns la București, învață românește după cărțile populare.

După obiceiul și în spiritul vremii, Ion Heliade Rădulescu învață limba greacă, înainte de a învăța să citească românește din lucrarea Istoria pentru începutul românilor în Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Negruzzi, în Moldova). În 1818, el devine elevul lui Gheorghe Lazăr, căruia îi va urma la conducerea școlii de la "Sfântul Sava". Este membru activ al asociaților culturale din epocă: Societatea Literară (din 1827),Societatea Filarmonică (din 1833), întemeietor al presei din Țara Românească: Curierul Românesc (1829) și Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. În 1846, Heliade propune planul unei "biblioteci universale", menită să înzestreze cultura noastră cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, întreprindere uriașă, ce depășea cu mult chiar puterile unei generații, oricât de ambițioase.

Se stinge din viață la 27 aprilie 1872, în vârstă de 70 de ani și este înmormântat la București.

P.S. De pe rafturile noastre: Poezii Proză (București, 1977); Versuri (București, 1986).

Un buchet de mireasă

Ce doruri ies din ochii-ţi prin raza lor senină

Ce fulgeră şi-ncântă uimita mea vedere?... 
Prin gene-ţi se strecoară o rouă cristalină
Şi cade p-a mea frunte, p-aprinsa mea durere.

Dar nu-mi alină focul, mai tare se încinde...
Să fug, să fugi, Marie, căci flacăra-mi profană 
Te-ajunge şi păleşte fiinţa-ţi diafană; 
Fereşte-te de mine, de focul ce m-aprinde.

Vezi îns-a mele lacrămi şi ruga mea ascultă: 
Buchetul de mireasă să-l faci cu mâna ta, 
Pe sânul tău îl pune, ş-alege cât de multă 
Plăpândă simţitivă ş-un trist nu-mă-uita.